„Căutarea Împărăţiei lui Dumnezeu este prioritatea vieţii creştine” | FOTOGRAFII


Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a rostit în Duminica a 3‑a după Rusalii un cuvânt de învăţătură în biserica Mănăstirii Samurcăşeşti din judeţul Ilfov. Preafericirea Sa a evidenţiat faptul că pasajul evanghelic citit în cadrul Sfintei Liturghii (Matei 6, 22‑33), în care se vorbeşte despre grijile vieţii, ne arată în esenţă că prioritatea vieţii creştine este căutarea Împărăţiei lui Dumnezeu.

Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Mântuitorul Iisus Hristos nu ne îndeamnă să fim leneşi, ci El ne învaţă că mâncarea, băutura şi îmbrăcămintea nu trebuie să ne înrobească. „În primul rând, Evanghelia ne învaţă că grijile privind mâncarea, băutura şi îmbrăcămintea nu trebuie să fie pentru om o înrobire, adică o obsesie. În al doilea rând, Evanghelia ne învaţă că iubirea milostivă a lui Dumnezeu Creatorul faţă de făpturile create de El trebuie să fie pentru om un izvor de pace şi speranţă, iar în al treilea rând, că Mântuitorul Iisus Hristos nu ne îndeamnă să fim leneşi, ci El ne spune că trebuie să căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui (Matei 6, 33), adică să căutăm mai întâi viaţa veşnică, şi toate celelalte se vor adăuga nouă. În mod deosebit, Mântuitorul ne atrage atenţia că dacă ochiul, care este luminătorul trupului, este curat, tot trupul este luminat. Sfinţii Părinţi ai Bisericii înţeleg că ochiul cel sufletesc este conştiinţa omului şi discernământul său, care‑i permite să distingă între bine şi rău, între iubirea de Dumnezeu şi uitarea de Dumnezeu. Când conştiinţa este curată şi discernământul omului este sănătos, atunci viaţa sa se luminează, iar când conştiinţa este întunecată prin necredinţă, prin uitare de Dumnezeu şi prin patimi egoiste, atunci viaţa omului se întunecă”, a arătat Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a explicat că Mamona însemna în limba aramaică bogăţie. „«Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi şi lui Dumnezeu şi lui Mamona» (Matei 6, 24). Omul nu poate să slujească şi lui Dumnezeu, şi idolilor îmbogăţirii. Omul care este înrobit de lucrurile materiale nu mai poate sluji lui Dumnezeu, pentru că el este prea ocupat de ele şi nu mai are timp pentru a se îngriji de sufletul său nemuritor. Mântuitorul Iisus Hristos ne spune că nu trebuie să fim înrobiţi de cele materiale şi dă exemplul proniei sau providenţei dumnezeieşti. Ce este pronia dumnezeiască sau providenţa divină? Este iubirea milostivă pe care o are Dumnezeu faţă de făpturile pe care El le‑a creat. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu, iubirea Sa milostivă faţă de toate făpturile trebuie să fie pentru om un izvor de pace sufletească şi de speranţă”.

Părintele Patriarh Daniel a vorbit apoi despre importanţa credinţei în Dumnezeu. „Dacă omul nu mai are încredere în Dumnezeu şi nu‑şi mai pune nădejdea în ajutorul Său, ci toate vrea să le rezolve singur, atunci când ajunge la eşec, adesea cade în deznădejde. Sunt o mulţime de oameni care neavând credinţă în Dumnezeu, atunci când întâmpină mari greutăţi sau atunci când trec prin boli grele, nu mai au răbdare, nu mai au pace în suflet şi nici speranţă şi adesea se sinucid. Cei care însă îşi pun nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu mai mult decât în bogăţiile lumii acesteia, aceia constată că în mod neprevăzut sunt ajutaţi de Dumnezeu şi scapă de o boală grea sau de o situaţie foarte dificilă care părea fără rezolvare. Şi aceasta pentru că au crezut în pronia dumnezeiască sau în purtarea de grijă a lui Dumnezeu”. Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că grija pentru bunurile materiale nu trebuie să devină mai importantă decât grija pentru viaţa sufletului care este nemuritor. „Trupul este trecător, alimentele sunt trecătoare, perisabile, hainele se uzează, dar sufletul omului este nemuritor şi dincolo de moartea fizică, omul ia cu el ceea ce a adunat în suflet: lumina credinţei, lumina din Sfintele Scripturi, lumina din rugăciune şi lumina din faptele bune”.

„Rugăciunea nu este timp pierdut, ci este timp sfinţit şi înveşnicit!”

Părintele Patriarh Daniel a reliefat apoi că Împărăţia lui Dumnezeu este o lucrare duhovnicească de unire a omului cu Dumnezeu. „Când noi căutăm Împărăţia lui Dumnezeu, de fapt căutăm iubirea Tatălui faţă de Fiul Său veşnic, faţă de Iisus Hristos, iubire confirmată de Sfântul Duh, Care purcede din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul. În această iubire a Tatălui faţă de Fiul Său veşnic intrăm noi oamenii prin credinţă, prin Botez şi prin dreaptă vieţuire. Împărăţia lui Dumnezeu nu este o simplă viaţă nesfârşită, ci este viaţă de comuniune, de iubire cu Persoanele Sfintei Treimi (…). Împărăţia lui Dumnezeu se caută în fiecare zi. Cum se caută? Mai întâi prin mărturisirea dreptei credinţe, apoi prin rugăciunile de dimineaţă şi de seară. Când noi ne rugăm tainic, Împărăţia lui Dumnezeu intră în sufletul nostru. De aceea, rugăciunea nu este timp pierdut, ci este timp sfinţit şi înveşnicit”, a spus Preafericirea Sa.

La final, Patriarhul României a oferit Mănăstirii Samurcăşeşti tămâie naturală din Oman, precum şi mai multe cărţi cu conţinut religios apărute recent la Editurile Patriarhiei Române. De asemenea, copiii și pelerinii prezenți la slujbă au primit iconițe cu chipul Maicii Domnului.

La rândul ei, maica stareţă Lucia Bostan i‑a mulţumit Preafericirii Sale pentru cuvântul de învăţătură, pentru binecuvântare şi pentru darurile oferite aşezământului monahal.

Sursă: ziarullumina.ro

DONATE TO DOXOLOGIA INFONEWS

BANK: Eurobank Bulgaria AD (Postbank)

IBAN: BG46 BPBI 8898 4030 6876 01

or through PayPal